3 scenarii privind modificarea impozitării muncii în România

12/2025

ANALIZA / Studiu Deloitte România pentru Confederația Patronală Concordia

*Acest material este o analiză a unui document de politici publice, are caracter informativ și nu reprezintă poziția USR.

Documentul „Impozitarea muncii în România”, realizat de Deloitte România pentru Confederația Patronală Concordia, analizează vulnerabilitățile structurale ale actualului sistem de impozitare a muncii din perspectiva transformărilor economice, demografice și bugetare și propune direcții de modificare și reașezare a acestuia.

Potrivit autorilor studiului, “România are nevoie de o reformă pragmatică (a sistemului de impozitare a muncii), nu de schimbări bruște de taxe și de o arhitectură fiscală coerentă, stabilă și echitabilă – fără creșteri de taxe pe muncă, care ar afecta ocuparea, competitivitatea și piața muncii, deja vulnerabile în fața șocurilor externe actuale.”

Documentul avansează un set de propuneri de politici publice și propuneri de ajustări ale regimului fiscal curent de impozitare a muncii în România, în vederea “creșterii competitivității economice și asigurării echității sociale”.

Analiza nu propune și nici nu enumeră printre soluții trecerea de la impozitarea unică (cota unică) la impozitarea progresivă ca unul dintre scenariile sale principale de modificare a impozitării muncii.

Deși un sistem de deduceri progresive (care permit deducerea unor sume mai mari pentru veniturile mici) are un efect similar cu cel al impozitării progresive, studiul nu propune o structură cu mai multe trepte de impozitare  Abordarea preferată de autori este de a folosi cota unică combinată cu deduceri progresive pentru a obține echitate, fără a schimba fundamental modelul de bază al impozitării.

Studiul pornește de la 5 probleme structurale ale României care pun presiune pe piața muncii și pe sistemul fiscal:

• deficit bugetar de 9,3% din PIB, în 2024.
• rata de ocupare (20–54 ani) 69,5%, semnificativ sub media UE de 75,8%.
• aproximativ 20% din populația rezidentă a României se află/muncește în străinătate, ceea ce reduce baza de contribuabili.
• România are una dintre cele mai mari poveri fiscale efective pentru angajați din regiune – 41,5%, în ciuda cotei unice.
• nivelul competențelor digitale rămâne foarte scăzut: doar 27,7%, ceea ce afectează și capacitatea de colectare fiscală.

Studiul evidențiază că, deși impozitul pe venit este relativ mic (10%), contribuțiile sociale ridicate (CAS și CASS) plasează România printre statele membre UE cu cea mai mare taxare a salariilor mici și medii. Această povară afectează competitivitatea și descurajează tranziția de la munca la negru/gri la ocuparea formală.

Problemele macroeconomice și fiscale identificate

Autorii studiului identifică un set de probleme structurale care justifică necesitatea unor măsuri/intervenții pe termen mediu:

1. Impozitare regresivă: Taxarea muncii este puternic regresivă, având un impact mult mai mare asupra veniturilor mici și medii.
2. Competitivitate redusă: Costul total al muncii (CTM) este înalt, afectând capacitatea companiilor de a concura pe piața europeană și de a investi în forța de muncă.
3. Inechitate între formele de venit: Există o diferență majoră de tratament fiscal între impozitarea muncii (cea mai mare pondere) și cea a capitalului sau a veniturilor independente (PFA), alimentând arbitrajul fiscal.
4. Vulnerabilitate demografică: Populația activă este în scădere rapidă din cauza îmbătrânirii și migrației masive, punând presiune uriașă pe sistemele de pensii și sănătate.
5. Bază de impozitare erodată: Numeroase excepții și regimuri fiscale preferențiale reduc baza de calcul, forțând menținerea unor cote mari pentru restul economiei.

Schimbările propuse de autorii studiului sunt necesare din trei motive majore: stimularea ocupării, creșterea echității și sustenabilitatea finanțelor publice.

Scenarii de ajustări ale regimului fiscal actual

Autorii studiului au modelat trei scenarii de ajustare a parametrilor fiscali, cu scopul de a identifica măsuri de politică fiscală care să ducă la:

1. creșterea venitului disponibil al angajaților cu venituri mici;
2. sporirea echității fiscale între diferite praguri/categorii de venit; consolidarea sustenabilității bugetare printr-o distribuție mai echilibrată a poverii fiscale.
3. stimularea ocupării formale și adaptarea la tranziții economice majore.

Scenariul 1: Comasarea impozitului pe venit cu CASS

Propunere: Simplificarea sistemului prin unificarea Impozitului pe Venit (actual 10%) cu Contribuția la Sănătate (CASS – actual 10%) într-o singură cotă de 16% sau 16,5%.

Varianta A (Favorabilă angajatului)

Comasarea impozitului pe venit (10%) cu CASS (10%) și stabilirea noii cote de impozitare la 16% cu posibilitatea deducerii CAS din baza impozabilă.

Aplicarea cotei de 16% cu posibilitatea deducerii CAS (pensii) din baza impozabilă. Aceasta ar duce la o creștere a venitului net cu aprox. 7% pentru toate salariile, stimulând consumul, dar cu un impact bugetar negativ.

Impact bugetar: Negativ. Acest scenariu generează o pierdere bugetară de aproximativ 24,8 miliarde RON (sau 10% din veniturile colectate din muncă), deoarece deducerea CAS erodează baza impozabilă. Pierderea ar putea fi compensată, pe termen lung, prin efectul de stimulare economică și reducerea muncii la gri.

Varianta B (Neutră)

Comasarea impozitului pe venit (10%) cu CASS (10%) și stabilirea noi cote de impozitare la 16,5% fără posibilitatea deducerii CAS din baza impozabilă. Aplicarea cotei de 16,5% fără deducerea CAS. Aceasta ar fi neutră din punct de vedere bugetar și al venitului net, având doar rol de simplificare administrativă.

Impact bugetar: Neutru. Acest scenariu este proiectat pentru a menține veniturile bugetare la nivelul actual, oferind doar un beneficiu de simplificare administrativă.

Elementul distinctiv între cele două scenarii îl reprezintă posibilitatea deducerii CAS din baza impozabilă.

Impact estimat asupra veniturilor nete și asupra poverii fiscale totale (RON)

Venit net anual	Varianta A			Varianta B
	Impact venit disponibil (%)	Impact anual	Povara fiscală totală (%)	Impact venit disponibil (%)	Impact anual	Povara fiscală totală (%)
25.335	7%	1.810	38,39%	0%	0	42,79%
44.998	7%	3.214	38,39%	0%	0	42,79%
81.43	7%	5.816	38,39%	0%	0	42,79%
167.036	7%	11.931	38,39%	0%	0	42,79%
615.116	7%	43.937	38,39%	0%	0	42,79%

Sursa: Sursă date CNPP, calcule autori

Scenariul 2: Echitate pentru lucrătorii independenți (PFA/Profesii liberale)

Propunere: Modificarea plafoanelor pentru contribuțiile sociale (CAS și CASS) la un nivel maxim de 72 de salarii minime brute pe țară.

Obiectiv: Reducerea „arbitrajului fiscal” (tendința de a masca munca dependentă sub forme independente pentru taxe mai mici) și creșterea echității între salariați și independenți, în special pentru veniturile mari.

Impact: Crește povara fiscală pentru independenții cu venituri foarte mari, dar o aliniază cu cea a salariaților.

Impact bugetar: Pozitiv (Necuantificat): Deși o cifră exactă lipsește din cauza datelor publice limitate, ridicarea plafoanelor de contribuții pentru independenții cu venituri mari va genera o creștere a încasărilor bugetare din contribuțiile sociale.

Impactul estimat asupra veniturilor nete și asupra poverii fiscale totale (RON)

Venit anual brut	Venit net actual	Povară fiscală actuală	Venit net	Povară fiscală
60.000	37.665	37%	35.100	41,5%
120.000	75.330	37%	70.200	41,5%
300.000	226.260	25%	178.146	40,6%

Sursa: Sursă date CNPP, calcule autori

Scenariul 3: Redistribuirea poverii fiscale între angajat și angajator

Propunere: Revenirea la un model similar celui de dinainte de 2018, prin împărțirea contribuțiilor.

• CAS (Pensii): 12,5% angajat + 12,5% angajator.
• CASS (Sănătate): 5% angajat + 5% angajator.
• Impozit pe venit: Creștere de la 10% la 16%.

Impact: Ar genera o creștere masivă a venitului net al angajatului (+15,6%), dar ar majora semnificativ costurile totale ale angajatorilor, riscând să afecteze competitivitatea firmelor fără măsuri compensatorii.

Impact bugetar: Pozitiv Brut: Se estimează un surplus bugetar brut de circa 36,9 miliarde RON, provenit din creșterea cotei de impozit pe venit la 16%. Autorii studiului avertizează asupra faptului că acest surplus nu ține cont de costurile suplimentare pe care Statul, ca angajator major, ar trebui să le suporte pentru a menține salariile nete ale funcționarilor publici, iar implementarea sa necesită măsuri compensatorii pentru mediul privat.

Simulări pe transe de venit (RON)

Venit net actual	Venit net Scenariul 3	Impact venit net disponibil (%)	Povara angajat Scenariul 3 (%)	Povara angajator Scenariul 3 (%)
23.525	27.868	+15.58%	31%	16,49%
41.784	49.497	+15.58%	31%	16,49%
75.613	89.573	+15.58%	31%	16,49%
155.105	183.740	+15.58%	31%	16,49%
571.179	676.627	+15.58%	31%	16,49%

Sursa: Sursă date CNPP, calcule autori

Propunerile de politici publice pe termen lung

Pe lângă ajustările de cote, autorii studiului propun o listă de reforme structurale esențiale pentru modernizarea sistemului fiscal:

1. Consolidarea bazei de impozitare (Impozit pe Venit Global). Eliminarea fragmentării actuale prin taxarea unitară a tuturor surselor de venit (salarii, chirii, dividende, etc.) sub o singură declarație. Necesitate: Asigurarea echității fiscale și creșterea predictibilității.
2. Sistem robust de deduceri fiscale. Introducerea de deduceri pentru cheltuieli vitale (educație, sănătate, copii) și credite fiscale pentru formare profesională. Necesitate: Reducerea povarei fiscale pe veniturile mici și sprijinirea clasei de mijloc/familiilor.
3. Digitalizarea completă a administrației fiscale. Implementarea declarațiilor precompletate și asigurarea interoperabilității bazelor de date între ANAF, ITM și asigurările sociale. Necesitate: Combaterea muncii la negru/gri și creșterea drastică a gradului de colectare.
4. Reechilibrarea taxării muncă vs. capital. Mutarea treptată a presiunii fiscale de pe muncă (care este supra-taxată) către alte forme de venit sau proprietate. Necesitate: Stimularea creării de locuri de muncă și a investițiilor, alinierea la tendințele UE.
5. Simplificarea măsurilor active de ocupare. Reducerea numărului mare de programe de stimulare a angajării la categorii mai largi și simplificate. Necesitate: Eficientizarea utilizării fondurilor și sprijinirea reală a angajatorilor.

Confederația Patronală Concordia reprezentă peste 3.900 de companii cu capital românesc și străin din 20 industrii esențiale care produc peste 30% din PIB-ul României și angajează 450.000 de salariați.